conservant - explicat in DEX

conservant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONSERVÁNT, -Ă, conservanți, -te, adj., s. n. 1. Adj. Care conservă, care păstrează. 2. S. n. Substanță folosită în scopul împiedicării fermentației unor produse alimentare sau de altă natură. – Conserva + suf. -ant.

conservant (Dicționar de neologisme, 1986)
CONSERVÁNT, -Ă adj. Care conservă, păstrează; conservativ. // s.m. Substanță folosită pentru a împiedica fermentarea produselor obținute din fructe sau din legume. [Cf. fr. conservant].

conservant (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CONSERVÁNT, -Ă I. adj. care conservă; conservativ. II. s. m. substanță antiseptică, pentru conservarea unor produse alimentare. (< fr. conservant)

conservant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
conservánt¹ adj. m., pl. conservánți; f. conservántă, pl. conservánte

conservant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!conservánt² s. m., pl. conservánți

conservant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONSERVÁNT, -Ă, conservanți, -te, adj., s. n. 1. Adj. Care conservă, care păstrează. 2. S. n. Substanță folosită în scopul împiedicării fermentației unor produse alimentare sau de altă natură. — Conserva + suf. -ant.