conglomerațiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONGLOMERAȚIÚNE s. f. v. conglomerație.conglomerațiune (Dicționar de neologisme, 1986)CONGLOMERAȚIÚNE s.f. v.
conglomerație.
conglomerațiune (Dicționaru limbii românești, 1939)*conglomerațiúne f. (lat.
conglomerátio, -ónis). Acțiunea de a conglomera. – Și
-áție și
-áre.conglomerațiune (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONGLOMERAȚIÚNE s. f. v. conglomerație.