compot (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COMPÓT, compoturi, s. n. Produs alimentar preparat din fructe, proaspete sau uscate, fierte în apă cu zahăr. – Din
fr. compote.compot (Dicționar de neologisme, 1986)COMPÓT s.n. Preparat alimentar făcut din fructe fierte în apă cu zahăr. [< fr.
compote].
compot (Marele dicționar de neologisme, 2000)COMPÓT s. n. preparat alimentar din fructe fierte în apă cu zahăr. (< fr.
compote)
compot (Dicționaru limbii românești, 1939)*compót n., pl.
urĭ (fr.
compote, fem., vfr.
composte, fem. d.
compost, lat.
compósitus, compus; it.
composta). Fructe ferte [!] (îndulcite cu zahăr), chisăliță, hoșav.
compot (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)compót s. n.,
pl. compóturicompot (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)compot n. mâncare zaharisită făcută din poame fierte:
compot de pere.compot (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COMPÓT, compoturi, s. n. Produs alimentar preparat din fructe, proaspete sau uscate, fierte în apă cu zahăr. — Din
fr. compote.