compostor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COMPOSTÓR, compostoare, s. n. 1. Aparat mecanic, cu litere și cifre mobile, folosit pentru a imprima data și uneori numărul trenului (sau al altui vehicul) pe un bilet de călătorie.
2. Aparat pentru perforat biletele în vehiculele de transport în comun cu autotaxare. – Din
fr. composteur.compostor (Dicționar de neologisme, 1986)COMPOSTÓR s.n. Automat cu care se imprimă data pe un bilet de călătorie. [< fr.
composteur].
compostor (Marele dicționar de neologisme, 2000)COMPOSTÓR s. n. aparat cu litere sau cifre interșanjabile cu care se marchează, se datează documente. ◊ dispozitiv pentru perforat bilete în vehiculele cu autotaxare. (< fr.
composteur)
compostor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)compostór s. n.,
pl. compostoárecompostor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COMPOSTÓR, compostoare, s. n. 1. Aparat mecanic, cu litere și cifre mobile, folosit pentru a imprima data și uneori numărul trenului (sau al altui vehicul) pe un bilet de călătorie.
2. Aparat pentru perforat biletele în vehiculele de transport în comun cu autotaxare. — Din
fr. composteur.