compendiator - explicat in DEX

compendiator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COMPENDIATÓR, -OÁRE, compendiatori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care face un compendiu (1). [Pr.: -di-a-] – După fr. compendiaire.

compendiator (Dicționar de neologisme, 1986)
COMPENDIATÓR s.m. Cel care face un compendiu. [Pron. -di-a-. / cf. fr. compendiaire].

compendiator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
compendiatór (rar) (-di-a-) s. m., pl. compendiatóri

compendiator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COMPENDIATÓR, -OÁRE, compendiatori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care face un compendiu (1). [Pr.: -di-a-] — După fr. compendiaire.