comensurabilitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COMENSURABILITÁTE s. f. Proprietatea a două mărimi de aceeași natură de a admite o a treia mărime ca măsură comună, care se cuprinde în primele de un număr întreg de ori. – Din
fr. commensurabilité.comensurabilitate (Dicționar de neologisme, 1986)COMENSURABILITÁTE s.f. Calitatea a ceea ce este comensurabil. [Cf. fr.
commensurabilité].
comensurabilitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)COMENSURABILITÁTE s. f. calitatea a ceea ce este comensurabil. (< fr.
commensurabilité)
comensurabilitate (Dicționaru limbii românești, 1939)*Comensurabilitáte f. (d.
comensurabil). Calitatea de a fi comensurabil.
comensurabilitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)comensurabilitáte s. f.,
g.-d. art. comensurabilitắțiicomensurabilitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)comensurabilitate f. raport între două mărimi comensurabile.
comensurabilitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COMENSURABILITÁTE s. f. Proprietatea a două mărimi de aceeași natură de a admite o a treia mărime ca măsură comună, care se cuprinde în primele de un număr întreg de ori. — Din
fr. commensurabilité.