comemorativ (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COMEMORATÍV, -Ă, comemorativi, -e, adj. Care evocă amintirea unui eveniment important, a unei personalități etc. – Din
fr. commémoratif.comemorativ (Dicționar de neologisme, 1986)COMEMORATÍV, -Ă adj. Care evocă amintirea unui eveniment, a unei persoane etc. [Cf. fr.
commémoratif].
comemorativ (Marele dicționar de neologisme, 2000)COMEMORATÍV, -Ă adj. care evocă un eveniment important, o personalitate etc. (< fr.
commémoratif)
comemorativ (Dicționaru limbii românești, 1939)*comemoratív, -ă adj. (d.
a comemora; fr.
commémoratif). Făcut p. aducere aminte (p. pomenire):
sărbare [!] comemorativă.comemorativ (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)comemoratív adj. m.,
pl. comemoratívi; f. comemoratívă, pl. comemoratívecomemorativ (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)comemorativ a. care aduce aminte:
serbare comemorativă.comemorativ (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COMEMORATÍV, -Ă, comemorativi, -e, adj. Care evocă amintirea unui eveniment important, a unei personalități etc. — Din
fr. commémoratif.