comandare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COMANDÁRE s. f. Acțiunea de
a comanda și rezultatul ei. –
V. comanda.comandare (Dicționar de neologisme, 1986)COMANDÁRE s.f. Acțiunea de a comanda. [<
comanda].
comandare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)comandáre s. f.,
g.-d. art. comandắriicomandare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COMANDÁRE s. f. Acțiunea de
a comanda și rezultatul ei. —
V. comanda.