colectiviza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COLECTIVIZÁ, colectivizez, vb. I.
Tranz. (Ieșit din uz).
1. A trece mijloacele de producție în proprietate colectivă, prin naționalizare, expropriere etc.
2. A uni principalele mijloace de producție ale țărănimii în cooperative; a cooperativiza. – Din
fr. collectiviser.colectiviza (Dicționar de neologisme, 1986)COLECTIVIZÁ vb. I. tr. A uni într-o comunitate, într-un grup etc. [Cf. fr.
collectiviser].
colectiviza (Marele dicționar de neologisme, 2000)COLECTIVIZÁ vb. tr. a uni într-o comunitate, într-un grup etc. (< fr.
collectiviser)
colectiviza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)colectivizá (a ~) (
înv.)
vb.,
ind. prez. 3
colectivizeázăcolectiviza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COLECTIVIZÁ, colectivizez, vb. I. Tranz. (În trecut).
1. A trece mijloacele de producție în proprietate colectivă, prin naționalizare, expropriere etc.
2. A uni principalele mijloace de producție ale țărănimii în cooperative; a cooperativiza.— Din
fr. collectiviser.