colectivitate - explicat in DEX

colectivitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COLECTIVITÁTE, colectivități, s. f. Grup de oameni care trăiesc și muncesc în comun, p. ext. societate. – Din fr. collectivité.

colectivitate (Dicționar de neologisme, 1986)
COLECTIVITÁTE s.f. 1. Comunitate umană, grup de oameni care duc o viață colectivă; (p. ext.) societate. 2. Colectivitate statistică = totalitatea unităților statistice studiate pentru cunoașterea fenomenelor sau proceselor economice, având unele trăsături comune, numite caracteristici statistice, dar o mărime variabilă. [Cf. fr. collectivité].

colectivitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
COLECTIVITÁTE s. f. 1. grup mare de oameni care duc o viață colectivă. ◊ societate. 2. ~ statistică = totalitatea unităților statistice studiate pentru cunoașterea fenomenelor sau proceselor economice, având unele trăsături comune, caracteristici statistice, dar o mărime variabilă. (< fr. collectivité)

colectivitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*colectivitáte f., pl. ățĭ (d. colectiv; fr. collectivité). Calitatea de a fi colectiv. Adunare, societate: colectivitate socială. Epitet ironic partidului liberal (de cînd Eŭgeniŭ Stătescu a zis în cameră „noĭ sîntem o colectivitate”).

colectivitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
colectivitáte s. f., g.-d. art. colectivitắții; pl. colectivitắți

colectivitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
colectivitate f. adunare de mai multe persoane sau lucruri.

colectivitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COLECTIVITÁTE, colectivități, s. f. Grup de oameni care trăiesc și muncesc în comun, p. ext. societate. — Din fr. collectivité.