colecțiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COLECȚIÚNE s. f. v. colecție.colecțiune (Dicționar de neologisme, 1986)COLECȚIÚNE s.f. v.
colecție.
colecțiune (Dicționaru limbii românești, 1939)*colecțiúne f. (lat.
colléctio, -ónis, d.
colligere. collectum, a culege). Adunare (culegere) de obĭecte care aŭ raport între ele:
colecțiune de monete [!], de mărcĭ poștale, de fluturĭ. – Și
-écție.colecțiune (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COLECȚIÚNE s. f. v. colecție.colecțiune (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)colecți(un)e f. reunire de obiecte cari au oarecare raport laolaltă:
colecțiune de cărți, tablouri.