colaps - explicat in DEX

colaps (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COLÁPS, colapsuri, s. n. Insuficiență circulatorie periferică, manifestată prin pierderea oricărei forțe, scăderea bruscă a tensiunii arteriale, puls rapid și foarte slab etc. [Acc. și: cólaps] – Din lat., fr. collapsus.

colaps (Dicționar de neologisme, 1986)
CÓLAPS s.n. Stare patologică foarte gravă, manifestată printr-o scădere bruscă a puterii și încetarea treptată a funcțiilor cardiace, însoțită de pierderea cunoștinței. ♦ Prăbușire a pereților celulelor vegetale ca urmare a eliminării apei libere din golurile celulare. [Pl. -suri. / < fr., lat. collapsus].

colaps (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CÓLAPS¹ s. n. (med.) 1. scădere bruscă a activității (tonusului, tensiunii etc.) unui organ, însoțită de pierderea cunoștinței. 2. turtire a unui organ, în special a unui plămân în timpul pneumotoraxului. (< fr., lat. collapsus)

colaps (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CÓLAPS² s. n. 1. prăbușire a unei construcții; (p. ext.) prăbușire (economică etc.); ruină, faliment. ◊ (tehn.) deformare, spargere a pereților. 2. dezlipire internă care poate surveni în timpul uscării lemnului. 3. ~ gravitațional = prăbușire gravitațională. (< fr. collapse)

colaps (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cólaps/coláps s. n., pl. cólapsuri/colápsuri

colaps (Dicționaru limbii românești, 1939)
*coláps n., pl. urĭ (lat. collapsus, alunecare). Med. Scăderea răpede [!] a puteriĭ fără sincopă (cum se´ntîmplă la otrăvirĭ).

colaps (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CÓLAPS, colapsuri, s. n. Insuficiență circulatorie periferică, caracterizată prin pierderea oricărei forțe, scăderea bruscă a tensiunii arteriale, puls rapid și foarte slab, răcirea tegumentelor și a extremităților etc. [Acc. și: coláps] — Din lat. collapsus.