colare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COLÁRE, colări, s. f. (Acțiunea) de
a (se) cola3. –
V. cola3.
colare (Dicționaru limbii românești, 1939)coláre și
culáre f., pl.
arĭ. Dun. de jos. Desiș de stuf și de papură, unde se ascund peștiĭ.
Trans. (
culare). Peșteră lungă.
colare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COLÁRE, colări, s. f. (Acțiunea) de
a (se) cola3. —
V. cola3.