colabora (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COLABORÁ, colaborez, vb. I.
Intranz. 1. A participa alături de alții la realizarea unei acțiuni sau a unei opere care se efectuează în comun.
2. A publica o lucrare într-un periodic sau într-o culegere. – Din
fr. collaborer.colabora (Dicționar de neologisme, 1986)COLABORÁ vb. I. intr. 1. A lucra, a participa la înfăptuirea unei acțiuni, la elaborarea unei publicații, a unei opere comune etc.
2. A publica o lucrare într-un periodic, într-o culegere. [Cf. fr.
collaborer, lat.
collaborare <
cum – cu,
laborare – a lucra].
colabora (Marele dicționar de neologisme, 2000)COLABORÁ vb. intr. 1. a participa la înfăptuirea unei acțiuni, la elaborarea unei opere etc.; a coopera. 2. a publica o lucrare într-un periodic, într-o culegere. (< fr.
collaborer, lat.
collaborare)
colabora (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)colaborá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
colaboreázăcolabora (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COLABORÁ, colaborez, vb. I.
Intranz. 1. A participa alături de alții la realizarea unei acțiuni sau a unei opere care se efectuează în comun.
2. A publica o lucrare într-un periodic sau într-o culegere. — Din
fr. collaborer.colaborà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)colaborà v. a lucra cu cineva la o operă literară.