cocoșa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COCOȘÁ, cocoșez, vb. I.
Refl. A se gheboșa; a se încovoia, a se gârbovi. ♦
Tranz. A face să capete cocoașă; a face să se încovoaie sub apăsarea unei greutăți. ◊
Expr. (
Fam.)
A cocoșa (pe cineva)
în bătaie = a bate foarte tare (pe cineva). – Din
cocoașă.