cocos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CÓCOS s. m. (În sintagmele)
Nucă de cocos = fructul cocotierului, al cărui suc lăptos se întrebuințează ca hrană și a cărui coajă este folosită în industrie.
Lapte de cocos = sucul lăptos al nucii de cocos.
Ulei de cocos = substanță grasă obținută prin presarea miezului uscat al nucii de cocos.
Unt de cocos = ulei de cocos supus
rafinării și
dezodorizării, folosit în alimentație. – Din
germ. Kokos.cocos (Dicționar de neologisme, 1986)CÓCOS s.m. Nucă de cocos = fructul cocotierului, care conține un suc hrănitor și fibre textile întrebuințate în industrie;
lapte de cocos = suc lăptos extras din nuca de cocos. [< germ.
Kokos, cf. fr., port.
cocos].
cocos (Marele dicționar de neologisme, 2000)CÓCOS s. m. fructul cocotierului. ♦ nucă de ~ = fructul cocotierului, drupă conținând un suc lăptos hrănitor și alte produse alimentare și textile. (< germ.
Kokos)
cocos (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)COCOS, arh. în E
Oc. Indian, la
c. 1.100 km SV de țărmurile Indoneziei, format din doi atoli și 27 de
ins. coraligene; 14,2 km
2; 621
loc. (1985); dependent de Australia. Nuci de cocos și copra. Descoperit în 1609. Se mai numește
Keeling.cocos (Dicționaru limbii românești, 1939)*cócos m., pl.
șĭ (pg.
coco, pl.
cocos). Un fel de palmier care produce
nucile de cocos, niște fructe marĭ cît niște pepenĭ micĭ, cafeniĭ, păroase, goale pin ăuntru [!] și pline de un fel de lapte gustos. – Și
cocotĭer (fr.
cocotier).
cocos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cócos s. m.cocos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CÓCOS s. m. (În sintagmele)
Nucă de cocos = fructul cocotierului, al cărui suc lăptos se întrebuințează ca hrană și a cărei coajă este folosită în industrie.
Lapte de cocos = sucul lăptos al nucii de cocos.
Ulei de cocos = substanță grasă obținută prin presarea miezului uscat al nucii de cocos.
Unt de cocos = ulei de cocos supus rafinării și dezodorizării, folosit în alimentație. — Din
germ. Kokos.còcos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)còcos m.
1. nuca cocotierului, de mărimea unui pepene;
2. băutură făcută din apă de miambal.