cocoașă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COCOÁȘĂ, cocoașe, s. f.,
1. Deformație patologică a trunchiului unui om, care constă într-o curbură (posterioară, anterioară sau laterală) a coloanei vertebrale, a coastelor sau a sternului; gheb
1.
2. Protuberanță naturală pe spinarea unor animale, formată din rezerve de grăsime. –
Cf. gogoașă.cocoașă (Dicționar de argou al limbii române, 2007)cocoașă, cocoașe s. f. spate, spinare.
cocoașă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cocoáșă s. f.,
art. cocoáșa, g.-d. art. cocoáșei; pl. cocoáșecocoașă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)cocoașă f.
1. ridicătură în contra naturei pe spate sau pe piept;
2. umflătură naturală pe spinarea cămilei. [V.
cocoloș].
cocoașă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COCOÁȘĂ, cocoașe, s. f. 1. Deformație patologică a trunchiului unui om, care constă într-o curbură (posterioară, anterioară sau laterală) a coloanei vertebrale, a coastelor sau a sternului; gheb
1.
2. Protuberanță naturală de pe spinarea unor animale (cămilă, zebu), formată din rezerve de grăsime. —
Cf. gogoașă.