coacuzat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COACUZÁT, -Ă, coacuzați, -te, s. m. și
f. Persoană acuzată împreună cu alta (sau cu altele) în același proces, considerată în raport cu aceasta (sau cu acestea). [
Pr.:
co-a-] – După
fr. coaccusé.