cloncăi(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CLONCĂÍ, pers. 3 cloncăiește, vb. IV. Intranz. A cloncăni. [Prez. ind. pers. 3 și: clóncăie] – Clonc + suf. -ăi.
cloncăi(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) cloncăí(a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 sg. cloncăiéște/clóncăie, imperf. 3 sg. cloncăiá; conj. prez. 3 să cloncăiáscă/să clóncăie
cloncăi(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CLONCĂÍ, pers. 3 cloncăiește, vb. IV. Intranz. A cloncăni. [Prez. ind. pers. 3 și: clóncăie] — Clonc + suf. -ăi.