cliva - explicat in DEX

cliva (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CLIVÁ, pers. 3 clivează, vb. I. Intranz. (Despre minerale, roci, cristale) A se desface în plăci sau în lame cu suprafețe plane. – Din fr. cliver.

cliva (Dicționar de neologisme, 1986)
CLIVÁ vb. I. intr. (Despre cristale) A se despica, a se desface în lame. [< fr. cliver, cf. ol. kliven – a despica].

cliva (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CLIVÁ vb. intr. (despre minerale, roci, cristale) a se desface în plăci, în lame. (< fr. cliver)

cliva (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
clivá (a ~) vb., ind. prez. 3 cliveáză

cliva (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CLIVÁ, pers. 3 clivează, vb. I. Intranz. (Despre minerale, roci, cristale) A se desface în plăci sau în lame cu suprafețe plane. — Din fr. cliver.