clantau - explicat in DEX



clănțăi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CLĂNȚĂÍ, clănțăiesc, vb. IV. Intranz. A clănțăni. [Prez. ind. și: clắnțăi] – Clanț + suf. -ăi.

Alte cuvinte din DEX

CLANTANITURA CLANTANIT CLANTANIRE « »CLAP CLAPA CLAPAI