clăcaș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CLĂCÁȘ, clăcași, s. m. 1. Țăran obligat să facă clacă (
1) pe pământul stăpânului de pământ. ◊ (Adjectival)
Țăran clăcaș. 2. Persoană care ia parte la o clacă (
2). –
Clacă +
suf. -aș.