ciuteică(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) CIUTÉICĂ,ciuteici, s. f. (Reg.) Buturugă. – Din ciot + suf. -eică.
ciuteică(Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929) ciuteică f. Tr. buturugă. [V. ciot].