ciuruială - explicat in DEX

ciuruială (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CIURUIÁLĂ s. f. Faptul de a ciurui¹; (concr.) corpuri străine care se separă de rest după ciuruire¹. [Pr.: -ru-ia-] – Ciurui¹ + suf. -eală.

ciuruială (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ciuruiálă s. f., g.-d. art. ciuruiélii; pl. ciuruiéli

ciuruială (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CIURUIÁLĂ, ciuruieli, s. f. Faptul de a ciurui¹; (concr.) corpuri străine care se separă de rest după ciuruire¹. — Ciurui¹ + suf. -eală.