ciumos(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CIUMÓS, -OÁSĂ,ciumoși, -oase, adj. (Rar) Care aduce ciumă; p. ext. molipsitor, contagios. – Ciumă + suf. -os.
ciumos(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) ciumós (rar) adj. m., pl. ciumóși; f. ciumoásă, pl. ciumoáse
ciumos(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CIUMÓS, -OÁSĂ,ciumoși, -oase, adj. (Rar) Care aduce ciumă; p. ext. molipsitor, contagios. — Ciumă + suf. -os.