ciubeică - explicat in DEX

ciubeică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CIUBÉICĂ, ciubeici, s. f. (Reg.) Lulea (de calitate proastă). – Ciub[uc] + suf. -eică.

ciubeică (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ciubéică (reg.) (-bei-) s. f., g.-d. art. ciubéicii; pl. ciubéici

ciubeică (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
ciubeică f. lulea proastă. [Diminutiv din ciubuc].

ciubeică (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CIUBÉICĂ, ciubeici, s. f. (Reg.) Lulea (de calitate proastă). — Ciub[uc] + suf. -eică.

cĭubeĭcă (Dicționaru limbii românești, 1939)
cĭubéĭcă f., pl. ĭ și e (d. cĭubuc). Mold. Rar. Lulea proastă.