cireșiu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CIREȘÍU, -ÍE, cireșii, adj. (Rar) Care are culoarea cireșei. –
Cireașă +
suf. -iu.cireșiu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cireșíu (rar)
adj. m.,
f. cireșíe; pl. m. și
f. cireșíicireșiu (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)cireșiu a. de coloarea cireșelor.
cireșiu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CIREȘÍU, -ÍE, cireșii, adj. (Rar) Care are culoarea cireșei. —
Cireașă +
suf. -iu.