circumvolut(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CIRCUMVOLÚT, -Ă,circumvoluți, -te, adj. Cu circumvoluții. – Din fr. circumvolut.
circumvolut(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CIRCUMVOLÚT, -Ă,circumvoluți, -te, adj. Cu circumvoluții. — Din fr. circumvolut.