ciocănar - explicat in DEX

ciocănar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CIOCĂNÁR, ciocănari, s. m. 1. Muncitor într-o echipă de nituit cu mâna; muncitor calificat care lucrează cu un ciocan¹ (mecanic). 2. (Depr.) Muncitor necalificat. – Ciocan¹ + suf. -ar.

ciocănar (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
ciocănar, ciocănari s. m. individ naiv / credul / ușor de înșelat.

ciocănar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ciocănár (persoană) s. m., pl. ciocănári

ciocănar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CIOCĂNÁR, ciocănari, s. m. 1. Muncitor dintr-o echipă de nituit cu mâna; muncitor calificat care lucrează cu un ciocan¹. 2. (Depr.) Muncitor necalificat. — Ciocan¹ + suf. -ar.