cincila (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CINCÍLA s. f. v. șinșilă.cincila (Marele dicționar de neologisme, 2000)CINCÍLA s. f. elem. șinșilă.
cincila (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)CINCÍLA (CHINCHÍLA) (‹
fr.)
s. f. 1. Mamifer rozător, asemănător cu veverița, care trăiește pe platourile înalte din Chile și Bolivia; animal rar, ocrotit pentru blana sa (cea mai scumpă din lume) gri perlat, strălucitoare, mătăsoasă (
Chinchilla laniger).
2. Denumirea unor rase de iepuri crescuți pentru carne și blană;
c. mare, cu greutate corporală de 5-6,5 kg și
c. mică cu greutate de 2,5-3,5 kg.
cincila (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cincíla v. șinșílăcincila (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CINCÍLA s. f. v. șinșilă.