cincărel(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CINCĂRÉL,cincărei, s. m., adj. (Reg.) Diminutiv al lui cincar. – Cincar + suf. -el.
cincărel(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) cincărél (reg.) adj. m., s. m., pl. cincăréi
cincărel(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CINCĂRÉL,cincărei, s. m., adj. (Reg.) Diminutiv al lui cincar. —Cincar + suf. -el.