cimă - explicat in DEX

cimă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CÍMĂ, cime, s. f. Tip de inflorescență în care axul principal poartă în vârf o singură floare. – Din fr. cyme.

cimă (Dicționar de neologisme, 1986)
CÍMĂ s.f. (Bot.) Inflorescență formată dintr-un ax principal terminat cu o floare și având lateral mai multe axe secundare ramificate în același fel. [< fr. cyme, cf. lat. cyma – lăstar].

cimă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CÍMĂ s. f. inflorescență dintr-un ax principal terminat cu o floare și având lateral mai multe axe secundare ramificate în același fel. (< fr. cyme)

cimă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
címă s. f., g.-d. art. címei; pl. címe

cimă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CÍMĂ, cime, s. f. Tip de inflorescență în care axul principal poartă în vârf o singură floare. — Din fr. cyme.