cianamidă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CIANAMÍDĂ, cianamide, s. f. Substanță chimică cristalină, din care se obține melamina. [
Pr.:
ci-a-] – Din
fr. cyanamide.cianamidă (Dicționar de neologisme, 1986)CIANAMÍDĂ s.f. Substanță chimică cristalină, instabilă, din care se obține melamina. [Pron.
ci-a-. / < fr.
cyanamide].
cianamidă (Marele dicționar de neologisme, 2000)CIANAMÍDĂ s. f. amidă a acidului cianhidric, substanță cristalină, instabilă, din care se obține melamina. (< fr.
cyanamide)
cianamidă (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)CIANAMÍDĂ (‹
fr. {i})
s. f. Substanță chimică cristalină, instabilă, folosită pentru obținerea melaminei. ♦
C. de calciu = substanță chimică (
p. t. 1.190 ºC) sub formă de pulbere neagră, obținută prin acțiunea azotului asupra carbidului și folosită ca îngrășămînt, erbicid și la prepararea amoniacului.
cianamidă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!cianamídă (ci-a-na-/-an-a-) s. f.,
g.-d. art. cianamídei; pl. cianamídecianamidă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CIANAMÍDĂ, cianamide, s. f. Substanță chimică cristalină, din care se obține melamina. [
Pr.:
ci-a-] — Din
fr. cyanamide.