chervan - explicat in DEX

chervan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CHERVÁN, chervane, s. n. (Înv.) 1. Car mare pentru transportul mărfurilor și al persoanelor. 2. Șir lung de trăsuri sau de care. – Din tc. kervan.

chervan (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CHERVÁN, chervane, s. n. (Înv.) 1. Car mare pentru transportul mărfurilor și al persoanelor. 2. Șir lung de trăsuri sau de care. – Tc. kervan.

chervan (Dicționaru limbii românești, 1939)
cherván n., pl. e (turc. kervan, d. pers. kiarvân. V. caravană, carvasara). Vechĭ. Caravană. Car mare de marfă și călătorĭ.

chervan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cherván (înv.) s. n., pl. cherváne

chervan (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
chervan n. 1. caravană în mișcare: la Băneasa chervanul se ținea lanț, sute de trăsuri mergeau lin pe șleau una după alta GHICA; 2. car mare de transport: cu clopote la gâturi ca la ori și ce chervan PANN. [Turc. KERVAN, caravană].

chervan (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CHERVÁN, chervane, s. n. (Înv.) 1. Car mare pentru transportul mărfurilor și al persoanelor. 2. Șir lung de trăsuri sau de care. — Din tc. kervan.