chemoterapie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CHEMOTERAPÍE s. f. Tratare a unor boli cu ajutorul anumitor substanțe chimice care distrug microbii sau împiedică dezvoltarea lor. – Din
germ. Chemotherapie.chemoterapie (Dicționar de neologisme, 1986)CHEMOTERAPÍE s.f. Chimioterapie. [Cf. germ.
Chemotherapie].
chemoterapie (Marele dicționar de neologisme, 2000)CHEMOTERAPÍE/CHIMIOTERAPÍE s. f. terapie prin substanțe chimice. (< germ.
Chemotherapie, fr.
chimiothérapie)
chemoterapie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CHEMOTERAPÍE s. f. Tratare a unor boli cu ajutorul anumitor substanțe chimice care distrug microbii sau împiedică dezvoltarea lor. –
Germ. Chemotherapie.chemoterapie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CHEMOTERAPÍE s. f. Chimioterapie. — Din
germ. Chemotherapie.