chefuleț - explicat in DEX

chefuleț (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CHEFULÉȚ, chefulețe, s. n. (Fam.) Diminutiv al lui chef; chefușor. – Chef + suf. -uleț.

chefuleț (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CHEFULÉȚ, chefulețe, s. n. (Fam.) Diminutiv al lui chef.

chefuleț (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
chefuléț (fam.) s. n., pl. chefuléțe

chefuleț (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CHEFULÉȚ, chefulețe, s. n. (Fam.) Diminutiv al lui chef; chefușor. — Chef + suf. -uleț.