cepăi - explicat in DEX

cepăi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CEPĂÍ, cepăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A păși, producând un zgomot ușor; a lipăi. – Cf. magh. csapni.

cepăi (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CEPĂÍ, cepăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A păși, producând un zgomot ușor; a lipăi. – Comp. magh. csapni.

cepăi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cepăí (a ~) (a lipăi) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cepăiésc, imperf. 3 sg. cepăiá; conj. prez. 3 să cepăiáscă

cepăi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CEPĂÍ, cepăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A păși, producând un zgomot ușor; a lipăi. — Cf. magh. c s a p n i.