centrospermă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CENTROSPÉRMĂ, centrosperme, s. f. (La
pl.) Grup mare de plante, cu ovarul superior, cu semințe localizate pe o formație din centrul fructului și cu embrionul curbat, inelat sau spiralat; (și la
sg.) plantă din acest grup. – Din
fr. centrospermes.centrospermă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!centrospérmă (-tros-per-/-tro-sper-) s. f.,
g.-d. art. centrospérmei; pl. centrospérmecentrospermă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CENTROSPÉRMĂ, centrosperme, s. f. (La
pl.) Grup mare de plante, cu ovarul superior, cu semințe localizate pe o formație din centrul fructului și cu embrionul curbat, inelat sau spiralat; (și la
sg.) plantă din acest grup. — Din
fr. centrospermes.