centrozom - explicat in DEX

centrozom (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CENTROZÓM, centrozomi, s. m. Constituent citoplasmatic situat lângă nucleu, servind la reproducerea indirectă a celulei. – Din fr. centrosome.

centrozom (Dicționar de neologisme, 1986)
CENTROZÓM s.m. (Biol.) Corpuscul înconjurat de o zonă protoplasmatică, situat în centrul celulei, servind la reproducerea indirectă a acesteia. [< fr. centrosome].

centrozom (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CENTROZÓM s. m. organit citoplasmatic în centrul celulei, care intervine în mitoză. (< fr. centrosome)

centrozom (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
CENTROZOM (‹ fr. {i}; {s} gr. kentron „centru” + soma „corp”) s. m. (CITOL.) Formațiune citoplasmatică, sferică sau ovală, în centrul căreia se află centriolii, situată, de obicei, în imediata apropierea a nucleului și aparatului Golgi; centrosferă (2).

centrozom (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
centrozóm s. m., pl. centrozómi

centrozom (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CENTROZÓM, centrozomi, s. m. Constituent citoplasmatic situat lângă nucleu, servind la reproducerea indirectă a celulei. — Din fr. centrosome.