celuit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CELUÍT, -Ă, celuiți, -te, adj. (
Reg.) Înșelat, amăgit. ♦ Ademenit, momit. –
V. celui.celuit (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CELUÍT, -Ă, celuiți, -te, adj. (
Reg.) Înșelat, amăgit; ademenit, momit. –
V. celui.celuit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CELUÍT, -Ă, celuiți, -te, adj. (
Reg.) Înșelat, amăgit. ♦ Ademenit, momit. —
V. celui.