catihisi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CATIHISÍ, catihisesc, vb. IV.
Tranz. (
Înv.) A catehiza. – Din
ngr. katíhisa (
aor. lui
katihó).
catihisi (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CATIHISÍ, catihisesc, vb. IV.
Tranz. (
Înv.) A catehiza. –
Ngr. katího (
aor. katihiso).
catihisi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)catihisí (a ~) (
înv.)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. catihisésc, imperf. 3
sg. catihiseá; conj. prez. 3
să catihiseáscăcatihisì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)catihisì v. a instrui elementele religiunii. [Gr. mod.].
catihisi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CATIHISÍ, catihisesc, vb. IV.
Tranz. (
Înv.) A catehiza. — Din
ngr. katíhisa (
aor. lui
katihó).