catihis (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CATIHÍS s. n. (
Înv.) Catehism (
1). – Din
ngr. katíhisis.catihis (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CATIHÍS s. n. (
Înv.) Catehism
(1). –
Ngr. katehesis.catihis (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)catihís (
înv.)
s. n.catihis (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)catihis n. catehism:
cele șapte taine din catihisul cel mare CR. [Gr. mod. katihisis, instrucțiune religioasă].
catihis (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CATIHÍS s. n. (
Înv.) Catehism (
1). — Din
ngr. katihisis.