carpelă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CARPÉLĂ, carpele, s. f. Frunzișoară modificată situată în centrul unei flori, care poartă ovulele. – Din
fr. carpelle.carpelă (Dicționar de neologisme, 1986)CARPÉLĂ s.f. Frunză modificată care intră în compunerea pistilului la plantele angiosperme sau care poartă ovulele la plantele gimnosperme. [< fr.
carpelle, cf. gr.
karpos – fruct].
carpelă (Marele dicționar de neologisme, 2000)CARPÉLĂ s. f. frunză modificată, element constitutiv al gineceului. (< fr.
carpelle)
carpelă (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)CARPELĂ (‹
fr. {i}; {s}
gr. karpos „fruct”)
s. f. Frunzișoară modificată, așezată în centrul florii, care poartă ovulele; la gimnosperme, marginile sînt libere, la angiosperme elel sînt sudate, formînd o cavitate închisă. Adeseori, la angiosperme, mai multe
c. reunite formează ovarul sau pistilul florii.
carpelă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CARPÉLĂ, carpele, s. f. Totalitatea frunzelor modificate care alcătuiesc pistilul la plantele angiosperme sau poartă ovulele la plantele gimnosperme. –
Fr. carpelle (<
gr.).
carpelă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)carpélă s. f.,
g.-d. art. carpélei; pl. carpélecarpelă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CARPÉLĂ, carpele, s. f. Frunzișoară modificată situată în centrul unei flori, care poartă ovulele. — Din
fr. carpelle.