carioca (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CARIÓCA1 s. f. 1. Dans popular din America Latină (Brazilia), cu ritm moderat; melodie după care se execută acest dans.
2. Instrument popular de percuție folosit la acompanierea ritmică a dansului carioca (
1). [
Pr.:
-ri-o-] – Din
sp.,
port. carioca.carioca (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CARIÓCA2 s. f. Instrument de scris cu tuș colorat îmbibat într-o fâșie de pâslă. [
Pr.:
-ri-o-] – Denumire comercială.
carioca (Dicționar de neologisme, 1986)CARIÓCA s.f. 1. Dans popular din America Latină, devenit dans modern, asemănător rumbei; melodia acestui dans.
2. Instrument popular de percuție pentru baterea ritmului.
3. Creion pentru desen care folosește o anumită pastă colorată. [Pron.
-ri-o-. / < sp., port.
carioca].
carioca (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)carióca (dans, instrument muzical)
(-ri-o) s. f., g.-d. art.
cariócei; pl.
cariócecarioca (Marele dicționar de neologisme, 2000)CARIÓCA1 s. f. 1. dans popular brazilian, devenit dans modern de salon, asemănător rumbei; melodia corespunzătoare. 2. instrument muzical de percuție pentru baterea ritmului. (< sp., port.
carioca)
carioca (Marele dicționar de neologisme, 2000)CARIÓCA2 s. f. creion special pentru desen, cu o anumită pastă colorată. (n.
com.)
carioca (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CARIÓCA, carioce, s. f. 1. Dans popular din Brazilia, cu ritm moderat; melodie după care se execută acest dans.
2. Instrument popular de percuție folosit la acompanierea ritmică a dansului carioca (1). [
Pr.:
-ri-o-] — Din
sp.,
port. carioca.