caravanseraĭ - explicat in DEX

caravanserai (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CARAVANSERÁI, caravanseraiuri, s. n. (În Orient) Han mare la care poposesc caravanele. – Din fr. caravansérail.

caravanserai (Dicționar de neologisme, 1986)
CARAVANSERÁI s.n. (În Orient) Han mare pentru popasul caravanelor. [Pl. -iuri. / < fr. caravansérail, cf. pers. karwanserai – casă pentru caravane].

caravanserai (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CARAVANSERÁI s. n. (în Orient) han pentru popasul caravanelor (1. (< fr. caravansérail)

caravanserai (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CARAVANSERÁI, caravanseraiuri, s. n. (În Orient) Han mare la care poposesc caravanele. – Fr. caravansérail.

caravanserai (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
caravanserái s. n., pl. caravanseráiuri

caravanserai (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CARAVANSERÁI, caravanseraiuri, s. n. (În Orient) Han mare unde poposesc caravanele. — Din fr. caravansérail.

caravanseraĭ (Dicționaru limbii românești, 1939)
*caravanseráĭ n., pl. urĭ (fr. caravansérail, de aceașĭ [!] orig. cu carvasara). Mare han p. caravane în Asia și Africa.