caradriiformă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CARADRIIFÓRMĂ, caradriiforme, s. f. (La
pl.) Ordin de păsări comestibile, cu ciocul și picioarele lungi; (și la
sg.) pasăre din acest ordin. –
Cf. fr. charadriidés.caradriiformă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)caradriifórmă (-ra-dri-i-) s. f.,
g.-d. art. caradriifórmei, pl. caradriifórmecaradriiformă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CARADRIIFÓRMĂ, caradriiforme, s. f. (La
pl.) Ordin de păsări comestibile, cu ciocul și picioarele lungi; (și la
sg.) pasăre din acest ordin. —
Cf. fr. charadriidé.