caracudă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CARACÚDĂ, caracude, s. f. 1. Pește de baltă, cu corpul turtit lateral, lung de 20-35 cm (
Carassius carassius).
2. Nume generic dat peștilor mici; pește-țigănesc. ♦
Fig. Oameni fără valoare, fără însemnătate (într-un partid, într-o adunare). – Din
bg. karakuda.