capuchehaie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CAPUCHEHÁIE s. f. v. capuchehaia.capuchehaie (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)capucheháie (capuchehắi), s. f. – Agent, reprezentant diplomatic al domnitorilor români pe lîngă imperiul turc. Stabiliți în
sec. XV, au fost adesea greci din Constantinopol. Tot așa se numeau și agenții domnitorilor pe lîngă pașii orașelor dunărene, și uneori soldații din garda personală a vizirului. –
Var. capichehaie. Tc. kapu kehayasi (Șeineanu, II, 28).
capuchehaie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CAPUCHEHÁIE s. f. (Turcism
înv.) Reprezentant al domnitorilor români la Poarta otomană. [
Var.:
capicheháie s. f.] –
Tc. kapikâhyasi.capuchehaie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CAPUCHEHÁIE s. f. v. capuchehaia.