capităluță - explicat in DEX

capităluță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CAPITĂLÚȚĂ, capităluțe, s. f. Nume dat literelor de tipar majuscule care au aceleași dimensiuni cu literele obișnuite din corpul respectiv. – [Literă] capitală + suf. -uță.

capităluță (Dicționar de neologisme, 1986)
CAPITĂLÚȚĂ s.f. (Poligr.) Literă de tipar majusculă, care este de aceeași înălțime cu litera mică din același corp. [< capitală + -uță].

capităluță (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CAPITĂLÚȚĂ s. f. literă de tipar majusculă, de aceeași înălțime cu litera mică din același corp. (< capitală² /2/ + -uță)

capităluță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
capitălúță s. f., g.-d. art. capitălúței; pl. capitălúțe

capităluță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CAPITĂLÚȚĂ, capităluțe, s. f. Literă de tipar majusculă cu aceleași dimensiuni cu literele obișnuite din corpul respectiv. — [Literă] capitală + suf. -uță.