capia (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CÁPIA s. m. invar. Ardei (roșu) lung. ◊ (Adjectival)
Ardei capia. – Din
bg. kapis.capia (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cápia (soi de ardei)
(-pi-a) s. m.,
pl. cápiacapia (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CÁPIA, capia, s. m. Ardei (roșu) lung. ◊ (Adjectival)
Ardei capia. — Din
bg. kapis.